| |
|
| Meniu |
Home
Hartă
Dresaj
Vreau câine!
Psihologie canină
Informaţii diverse
Guestbook
Contact
Forum
|
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 19/2006
Art. 7
În vederea protecţiei turiştilor, pe plajele litoralului Mării Negre utilizate în scop turistic se interzic:
accesul persoanelor însoţite de animale, cu excepţia câinilor din dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a câinilor utilitari ai persoanelor cu dizabilităţi.
Art. 8
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 10.000 lei (RON) şi 20.000 lei (RON) săvârşirea de către persoane fizice sau juridice a următoarelor fapte:
m) permiterea accesului cu animale pe plajă, cu excepţia câinilor din dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a câinilor utilitari ai persoanelor cu dizabilităţi.
Înapoi
Legea 150/2005
pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor privind călătoria cu metroul
Art. 2
Constituie contravenţii la călătoria cu metroul următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să constituie infracţiuni:
m) transportul cu metroul al animalelor şi păsărilor vii, excepţie făcând cele mici aflate în cuşti sau colivii, precum şi câinii cu botniţă şi lesă.
Înapoi
Transportul Animalelor (CFR)
Animalele, păsările, reptilele, peştii şi insectele vii nu pot fi transportate, de regulă, în vagoanele de călători.
Excepţii:
În vagoanele de călători pot fi primiţi la transport câini însoţiţi.
Transportul câinilor însoţiţi este admis numai pentru cei prevăzuţi cu botniţă, ţinuţi în lesă pe podeaua vagonului, în compartimente, în vagoane la clasa a 2-a, dacă nici un călător nu protestează. În caz de obiecţii ridicate de călători, agentul operatorului de transport feroviar public de călători sau organul de control, în cazuri bine justificate, poate interzice călătoria cu aceste animale.
Călătorul, proprietar al câinelui, este obligat să menţină curăţenia pe toată durata călătoriei, având asupra sa materiale de igienizare, în caz contrar va fi tratat conform reglementărilor legale în vigoare.
Condiţiile şi tarifele pentru transportul vietăţilor în vagoanele de călători sunt stabilite de fiecare operator de transport feroviar public de călători în reglementările proprii.
Câinii, pisicile şi animalele mici, purtate pe braţe, precum şi păsările mici în colivii se pot transporta fără plată, dacă nici un călător nu protestează. În caz de obiecţii ridicate de călători, agentul operatorului de transport feroviar public de călători sau organul de control, în cazuri bine justificate, poate interzice călătoria cu aceste animale.
Tariful de transport al unui câine se încasează cu un bilet bianco în valoare de 50% din tariful tren persoane, clasa a 2-a, pentru un adult, pe acelaşi parcurs. În caz de obiecţii din partea celorlalţi călători, personalul de tren va îndruma călătorul, proprietar al câinelui, împreună cu câinele, în alte compartimente sau la capătul culoarului. Pentru un câine care este transportat în vagoanele de călători fără a se prezenta biletul de călătorie se eliberează bilet de călătorie eliberat în tren la tarif integral de taxare în tren, corespunzător rangului trenului şi distanţei kilometrice pe care circulă călătorul, proprietar al câinelui. Înapoi
Convenţie din 23/06/2003
Convenţie europeană pentru protecţia animalelor de companie
PREAMBUL
Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei convenţii, considerând că scopul Consiliului Europei este de a realiza o cooperare mai strânsă între membrii săi, recunoscând că omul are o obligaţie morală de a respecta toate creaturile vii şi păstrând legăturile speciale existente între om şi animalele de companie, considerând că animalele de companie sunt foarte importante datorită contribuţiei lor la calitatea vieţii şi, prin urmare, reprezintă o valoare pentru societate, având în vedere dificultăţile care decurg din marea varietate a animalelor care sunt deţinute de către om, având în vedere riscurile inerente determinate de suprapopularea cu animale pentru igiena, sănătatea şi securitatea omului şi a altor animale, având în vedere ca deţinerea specimenelor din fauna sălbatică, în calitate de animale de companie, nu ar trebui să fie încurajată, conştienţi de diferitele condiţii care guvernează achiziţionarea, deţinerea, creşterea în scop comercial sau necomercial, cesiunea ori comerţul cu animale de companie, conştienţi de faptul că condiţiile de deţinere a animalelor de companie nu permit întotdeauna promovarea sănătăţii şi bunăstării acestora, conştienţi că atitudinile în privinţa animalelor de companie variază considerabil datorită uneori unei lipse de cunoştinţe sau de conştiinţă, considerând că o atitudine şi o practică sunt nu numai un obiectiv de dorit, dar, de asemenea, şi realist, au căzut de acord asupra următoarelor:
CAPITOLUL I - Dispoziţii generale
Art. 1
Definiţii
(1) În termenii prezentei convenţii înţelegem prin animal de companie orice animal deţinut sau destinat a fi deţinut de către om, în special pe lângă casă, pentru agrement sau companie.
(2) Înţelegem prin comerţ cu animale de companie ansamblul de tranzacţii practicate în mod regulat, în cantităţi substanţiale şi în scopuri lucrative, care implică transferul proprietăţii acestor animale.
(3) Înţelegem prin creşterea şi îngrijirea animalelor de companie cu titlu comercial creşterea şi îngrijirea practicate în special în scop comercial şi în număr mare.
(4) Înţelegem prin refugiu pentru animale o unitate cu scop nelucrativ, în care animalele de companie pot fi deţinute în număr considerabil. În cazul în care legislaţia naţională si/sau măsuri administrative o permit, o astfel de unitate poate primi animale fără stăpân.
(5) Înţelegem prin animal fără stăpân orice animal de companie care, fie nu are adăpost, fie se găseşte în afara proprietăţii stăpânului sau a deţinătorului sau/şi care nu este sub controlul ori supravegherea directă a niciunui proprietar sau deţinător.
(6) Înţelegem prin autoritate competentă autoritatea desemnată de către statul membru al Consiliului Europei.
Art. 2
Domeniu de aplicare şi punere în practică
(1) Fiecare parte se angajează să ia măsurile necesare punerii în aplicare a dispoziţiilor acestei convenţii în ceea ce priveşte:
a) animalele de companie deţinute de către o persoană fizică sau juridică, pe orice proprietate, în orice unitate şi care sunt destinate comercializării sau creşterii şi deţinerii în scop comercial a acestora, precum şi cele aflate în orice refugiu pentru animale;
b) daca este cazul, animalele fără stăpân.
(2) Nicio dispoziţie a acestei convenţii nu poate afecta punerea în practica a celorlalte prevederi legate de protecţia animalelor sau de apărarea speciilor sălbatice pe cale de dispariţie.
(3) Nicio dispoziţie a prezentei convenţii nu afectează posibilitatea părţilor de a adopta reguli foarte stricte pentru asigurarea protecţiei animalelor de companie sau aplicării în continuare a dispoziţiilor pentru alte categorii de animale care nu sunt în mod expres citate în prezenta convenţie.
CAPITOLUL II- Principii care trebuie respectate de către
deţinătorii de animale de companie
Art. 3
Principii de bază pentru bunăstarea animalelor
(1) Nimeni nu trebuie să cauzeze inutil durere, suferinţe fizice sau psihice unui animal de companie.
(2) Nimeni nu trebuie să abandoneze un animal de companie.
Art. 4
Deţinerea
(1) Orice persoană care deţine un animal de companie sau care are grijă de un animal de companie trebuie să fie responsabil de sănătatea şi bunăstarea acestuia.
(2) Orice persoană care deţine un animal de companie sau care se ocupă de acesta trebuie să-i asigure toate condiţiile, îngrijirile şi atenţia, ţinând cont de nevoile etologice, în funcţie de specie şi rasă, şi în special trebuie:
a) să îi asigure, în cantitate suficientă, hrană şi apă;
b) să îi asigure posibilitatea de mişcare;
c) să ia măsurile necesare pentru a nu lăsa animalele să devină libere.
(3) Un animal nu poate fi deţinut ca animal de companie dacă:
a) condiţiile enumerate în alin. (2) nu sunt îndeplinite; sau
b) condiţiile sunt îndeplinite, dar animalul nu se poate adapta în captivitate.
Art. 5
Reproducţia
Orice persoană care selecţionează un animal de companie pentru reproducţie trebuie să ia în considerare caracteristicile anatomice, fiziologice şi comportamentale care ar putea compromite sănătatea şi bunăstarea descendenţilor sau a femelei.
Art. 6
Limita de vârstă pentru achiziţionare
Niciun animal de companie nu poate să fie vândut persoanelor sub 16 ani fără consimţământul expres al părinţilor lor sau al altor persoane care exercită responsabilităţi parentale.
Art. 7
Dresajul
Niciun animal de companie nu trebuie să fie dresat prin metode care ar putea prejudicia sănătatea sau bunăstarea animalului şi în special nu trebuie forţat să îşi depăşească capacitatea naturală sau forţa sa naturală ori utilizând mijloace artificiale care provoacă răni sau dureri inutile. De asemenea, se interzice utilizarea mijloacelor artificiale de dresaj care provoacă răni sau dureri inutile, suferinţe ori teamă.
Art. 8
Comercializarea, creşterea în scop comercial, refugiile pentru animale
(1) Orice persoana care, la momentul intrării în vigoare a prezentei convenţii, comercializează sau creşte ori adăposteşte în scopuri comerciale sau care administrează un refugiu pentru animale trebuie să facă o declaraţie autorităţii competente într-un interval stabilit de fiecare parte. Orice persoană care are intenţia să se ocupe de una dintre activităţile enumerate anterior trebuie să facă o declaraţie autorităţii competente.
(2) În această declaraţie trebuie să se menţioneze:
a) speciile animalelor de companie care sunt sau vor fi implicate;
b) persoana responsabilă şi cunoştinţele sale;
c) descrierea instalaţiilor şi echipamentelor care sunt sau vor fi utilizate.
(3) Activităţile menţionate anterior nu pot fi exercitate decât:
a) dacă persoana responsabilă posedă cunoştinţele şi aptitudinile necesare exercitării acestei activităţi, având fie o pregătire corespunzătoare, fie o experienţă suficientă cu animalele de companie; şi
b) dacă instalaţiile şi echipamentele utilizate pentru activitate satisfac cerinţele menţionate în art. 4.
(4) Pe baza declaraţiilor făcute conform dispoziţiilor alin. (1), autoritatea competentă trebuie să stabilească dacă condiţiile menţionate în alin. (3) sunt îndeplinite sau nu.
În cazul în care nu sunt îndeplinite într-o manieră corespunzătoare, autoritatea competentă va recomanda măsuri şi, dacă aceasta este considerată necesară pentru protecţia animalelor, se poate dispune chiar interdicţia comercializării sau continuarea activităţii.
(5) Autoritatea competentă trebuie, în conformitate cu legislaţia naţională, să controleze dacă condiţiile menţionate mai sus sunt îndeplinite sau nu.
Art. 9
Publicitate, spectacole, expoziţii, competiţii şi manifestări similare
(1) Animalele de companie nu pot fi utilizate pentru publicitate, spectacole, expoziţii, competiţii sau manifestări similare, decât:
a) dacă organizatorul creează condiţiile necesare pentru ca aceste animale să fie tratate conform exigenţelor prevăzute la art. 4 alin. (2), şi
b) dacă sănătatea şi bunăstarea lor nu sunt puse în pericol.
(2) Unui animal de companie nu trebuie să i se administreze niciun tratament, nicio substanţă, nu trebuie să fie supus niciunui procedeu, în scopul creşterii sau diminuării nivelului natural al performanţelor sale:
a) în cursul competiţiilor; sau
b) cu alte ocazii, dacă acestea ar constitui un risc pentru sănătatea şi bunăstarea animalului.
Art. 10
Intervenţii chirurgicale
(1) Intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal de companie sau altor scopuri necurative trebuie să fie interzise şi, în special:
a) codotomia;
b) cuparea urechilor;
c) secţionarea corzilor vocale;
d) ablaţia ghearelor şi dinţilor.
(2) Excepţii de la aceste interdicţii nu pot fi autorizate decât:
a) dacă medicul veterinar consideră o intervenţie curativă necesară fie din motive de medicină veterinară, fie în interesul unui animal deosebit;
b) pentru a împiedica reproducţia.
(3) a) Intervenţiile în cursul cărora animalul va suferi sau risca să sufere dureri considerabile nu trebuie să fie efectuate decât sub anestezie şi de către un medic veterinar sau sub controlul său.
b) Intervenţiile care nu necesită anestezie pot fi efectuate de către o persoană competentă, în conformitate cu legislaţia naţională.
Art. 11
Sacrificarea
(1) Numai medicul veterinar sau o altă persoană competentă poate să procedeze la sacrificarea unui animal de companie, excepţie făcând cazurile de urgenţă când trebuie să se pună capăt suferinţelor unui animal şi când ajutorul unui medic veterinar sau al altei persoane competente nu poate fi obţinut rapid sau alte cazuri de urgenţă prevăzute de legislaţia naţională. Orice sacrificare trebuie să se facă cu minimum de suferinţă fizică şi psihică, ţinând cont de circumstanţe.
Metoda aleasă, exceptată în caz de urgenţă, trebuie:
a) fie să provoace o pierdere imediată a conştienţei, urmată de moarte;
b) fie să înceapă prin realizarea unei anestezii generale profunde, urmată de un procedeu care va cauza moartea cu certitudine.
Persoana responsabilă cu sacrificarea trebuie să se asigure ca animalul este mort înainte să se realizeze jupuirea.
(2) Următoarele metode de sacrificare trebuie să fie interzise:
a) înecul şi alte metode de asfixie, daca ele nu produc efectele menţionate în alin. (1) lit. b);
b) utilizarea otrăvurilor sau drogurilor ale căror dozaj şi aplicare nu pot fi controlate în maniera de a obţine efectele menţionate în alin. (1);
c) electrocutarea, mai ales daca ea nu este precedată de pierderea imediata a conştienţei.
CAPITOLUL III - Măsuri suplimentare referitoare la animalele fără stăpân
Art. 12
Reducerea numărului de animale fără stăpân
Atunci când o parte estimează că numărul de animale fără stăpân constituie pentru ea o problema, ea trebuie să ia masurile legislative şi/sau administrative necesare pentru reducerea numărului acestora prin metode care nu cauzează dureri, suferinţe sau temeri evitabile.
a) Astfel de măsuri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
(i) în cazul în care astfel de animale trebuie să fie capturate, aceasta trebuie să se facă astfel încât să producă minimum de suferinţe fizice şi psihice animalelor, în funcţie de natura animalului;
(ii) în cazul în care animalele capturate sunt adăpostite sau sacrificate, aceasta trebuie să se facă în conformitate cu principiile prezentei convenţii.
b) Părţile sunt obligate să respecte:
(i) identificarea permanentă a câinilor şi pisicilor prin mijloace corespunzătoare care să nu producă decât dureri, suferinţe sau temeri uşoare ori temporare, cum ar fi tatuarea însoţită de înregistrarea numărului, precum şi de numele şi adresele proprietarilor;
(ii) reducerea reproducţiei neplanificate a câinilor şi pisicilor şi încurajarea sterilizării acestora;
(iii) încurajarea persoanelor care au găsit un câine sau o pisică fără stăpân să semnaleze acest lucru autorităţii competente.
Art. 13
Excepţii privind capturarea, deţinerea şi sacrificarea
Excepţiile la principiile stabilite în prezenţa convenţie, referitoare la capturarea, deţinerea şi sacrificarea animalelor fără stăpân, nu pot fi admise decât dacă acestea sunt inevitabile, în cadrul programelor guvernamentale de control al bolilor.
CAPITOLUL IV - Informare şi educare
Art. 14
Programe de informare şi educare
Părţile se angajează să încurajeze dezvoltarea programelor de informare şi de educare pentru a promova, în rândul organizaţiilor şi indivizilor implicaţi în: deţinerea, creşterea, dresajul, comerţul şi adăpostirea animalelor de companie, conştientizarea şi cunoaşterea dispoziţiilor şi principiilor prezentei convenţii. În aceste programe atenţia trebuie să se îndrepte în special asupra următoarelor subiecte:
a) dresajul animalelor de companie în scop comercial sau pentru competiţii, care trebuie să se efectueze de către persoane având cunoştinţele şi competenţele corespunzătoare;
b) necesitatea de a descuraja:
(i) încredinţarea animalelor de companie persoanelor până la vârsta de 16 ani fără consimţământul expres al părinţilor sau al altor persoane care deţin responsabilităţi parentale;
(ii) acordarea animalelor de companie ca premii, recompense sau prime;
(iii) înmulţirea neplanificată a animalelor de companie;
c) eventualele consecinţe negative pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor sălbatice, în cazul achiziţionării sau introducerii lor ca animale de companie;
d) riscurile care decurg din achiziţionarea iresponsabilă a animalelor de companie, care conduce la creşterea numărului animalelor nedorite şi abandonate.
CAPITOLUL V - Consultări multilaterale
Art. 15
Consultări multilaterale
(1) Părţile procedează, într-un interval de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenţii şi la fiecare 5 ani şi de fiecare dată când majoritatea reprezentanţilor părţilor o cer, la consultări multilaterale în cadrul Consiliului Europei în vederea examinării aplicării prezentei convenţii şi a oportunităţii revizuirii sale sau a extinderii aplicării oricăreia dintre dispoziţiile sale. Aceste consultări vor avea loc în cursul reuniunilor convocate de către secretarul general al Consiliului Europei.
(2) Orice parte are dreptul să desemneze un reprezentant care să participe la aceste consultări. Orice stat membru al Consiliului Europei care nu este parte a prezentei convenţii are dreptul de a fi reprezentat la aceste consultări de un observator.
(3) După fiecare consultare, părţile supun Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei un raport asupra consultării şi funcţionării prezentei convenţii, incluzând, dacă acestea consideră necesar, propuneri vizând amendarea art. 15-23 din prezenta convenţie.
(4) Sub rezerva dispoziţiilor prezentei convenţii, părţile stabilesc regulile de procedură pentru desfăşurarea consultărilor.
CAPITOLUL VI – Amendamente
Art. 16
Amendamente
(1) Orice amendament la art. 1-14, propus de una dintre părţi sau de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, este comunicat secretarului general al Consiliului Europei şi transmis prin intermediul sau statelor membre ale Consiliului Europei, fiecărei părţi şi fiecărui stat invitat să adere la prezenta convenţie conform dispoziţiilor art. 19.
(2) Orice amendament propus conform dispoziţiilor alin. (1) este examinat, în minimum două luni de la transmiterea sa de către secretarul general al Consiliului Europei, în cadrul unei consultări multilaterale în care acest amendament poate fi adoptat cu o majoritate de două treimi din numărul părţilor. Textul adoptat este comunicat părţilor.
(3) La expirarea unei perioade de 12 luni după adoptarea sa în urma consultărilor multilaterale, orice amendament intră în vigoare, în afară de cazul în care una dintre părţi a exprimat obiecţii la acesta.
CAPITOLUL VII - Dispoziţii finale
Art. 17
Semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea
Prezenta convenţie este deschisă semnării de către statele membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.
Art. 18
Intrarea în vigoare
(1) Prezenta convenţie va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează unei perioade de 6 luni după data la care patru state membre ale Consiliului Europei si-au exprimat consimţământul de a fi părţi ale acesteia conform dispoziţiilor art. 17.
(2) Pentru orice stat membru al Consiliului Europei, care îşi va exprima ulterior consimţământul de a fi parte la prezenta convenţie, ea va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 6 luni după data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.
Art. 19
Aderarea statelor nemembre
(1) După intrarea în vigoare a prezentei convenţii, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei va putea invita orice stat nemembru al Consiliului Europei să adere la aceasta, printr-o decizie luată de majoritatea prevăzută la art. 20 lit. d) din statutul Consiliului Europei şi de unanimitatea reprezentanţilor statelor contractante având drept de reprezentare în Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei.
(2) Pentru orice stat în curs de aderare prezenta convenţie va intra în vigoare în prima zi care urmează expirării unei perioade de 6 luni după data de depunere a instrumentului de aderare la secretarul general al Consiliului Europei.
Art. 20
Clauza teritorială
(1) Orice stat poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, să precizeze teritoriul sau teritoriile în care se va aplica prezenta convenţie.
(2) Orice parte poate, în orice moment ulterior, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei să extindă aplicarea prezentei convenţii la orice alt teritoriu desemnat în declaraţie. Convenţia va intra în vigoare cu referire la acest teritoriu în prima zi din luna care urmează expirării unei perioade de 6 luni după data primirii declaraţiei de către secretarul general al Consiliului Europei.
(3) Orice declaraţie făcută în virtutea alin. (1) şi (2) va putea fi retrasă, în ceea ce priveşte orice teritoriu desemnat în această declaraţie, prin notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va intra în vigoare în prima zi din luna care urmează expirării unei perioade de 6 luni după data recepţionării notificării de către secretarul general al Consiliului Europei.
Art. 21
Rezerve
(1) Orice stat poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, să formuleze una sau mai multe rezerve cu referire la art. 6 şi la art. 10 alin. (1) lit. a). Nicio altă rezervă nu poate fi prezentată.
(2) Orice parte care a formulat o rezervă în virtutea alin. (1) o poate retrage în totalitate sau parţial înaintând o notificare secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va intra în vigoare la data recepţionării notificării de către secretarul general al Consiliului Europei.
(3) Partea care a formulat o rezervă în cadrul unei dispoziţii a prezentei convenţii nu poate cere aplicarea acestei dispoziţii de către o altă parte; totodată, ea poate, dacă rezerva este parţială sau condiţionată, să ceară aplicarea acestei dispoziţii în măsura în care ea însăşi a acceptat-o.
Art. 22
Denunţarea
(1) Orice parte poate, în orice moment, să denunţe prezenta convenţie adresând o notificare secretarului general al Consiliului Europei.
(2) Denunţarea va intra în vigoare în prima zi din luna care urmează expirării unei perioade de 6 luni după data recepţionării notificării de către secretarul general al Consiliului Europei.
Art. 23
Notificări
Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului şi oricărui stat ce a aderat la prezenta convenţie sau a fost invitat să o facă:
a) fiecare semnătură;
b) depunerea tuturor instrumentelor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare;
c) fiecare dată de intrare în vigoare a prezentei convenţii în conformitate cu art. 18, 19, 20;
d) orice alt act, notificare sau comunicare având legătură cu prezenta convenţie.
Drept care, subsemnaţii, fiind autorizaţi în acest scop, am semnat prezenta convenţie.
Întocmită la Strasbourg la 13 noiembrie 1987, în limbile franceză şi engleză, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite o copie certificată fiecărui stat membru al Consiliului Europei şi fiecărui stat invitat să adere la prezenta convenţie.
Înapoi
Legea nr. 60/2004
privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003
Articol unic.
Se ratifică Convenţia europeană pentru protecţia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003.
Înapoi
Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor
(Modificată prin Legea nr. 9/2008)
Capitolul I - Dispoziţii generale
Art. 1
(1) Prezenta lege reglementează măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor de viaţă şi bunăstare ale animalelor cu sau fără deţinător.
(2) Gestionarea populaţiei canine fără stăpân de pe teritoriul României se reglementează prin lege specială.
Art. 2
În sensul prezentei legi, prin deţinător de animale se înţelege proprietarul, persoana care deţine cu orice titlu valabil, precum şi orice persoană fizică sau juridică în îngrijirea căreia se află animalul.
Art. 3
Deţinătorii de animale au obligaţia de a asigura aplicarea normelor sanitare veterinare şi de zooigienă privind adăpostirea, hrănirea, îngrijirea, reproducţia, exploatarea, protecţia şi bunăstarea animalelor.
Art. 4
Deţinătorii de animale au obligaţia de a avea un comportament lipsit de brutalitate faţă de acestea, de a asigura condiţiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute, de a nu le abandona şi/sau izgoni.
Art. 5
(1) Deţinătorii de animale au obligaţia de a asigura acestora, în funcţie de nevoile etologice, specie, rasă, sex, vârstă şi categorie de producţie, următoarele:
a) un adăpost corespunzător;
b) hrană şi apă suficiente;
c) posibilitatea de mişcare suficientă;
d) îngrijire şi atenţie.
e) asistenţă medicală.
(2) Deţinătorilor de animale le este interzis să aplice rele tratamente şi cruzimi.
Art. 6
(1) În sensul prezentei legi, prin rău tratament se înţelege comportamentul brutal, abuzul în utilizarea animalelor, supunerea animalelor la eforturi inutile, precum şi neasigurarea condiţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1).
(2) În sensul prezentei legi, prin cruzime faţă de animale se înţelege:
a) omorârea animalelor, cu intenţie;
b) practicarea tirului pe animale domestice sau captive;
c) organizarea de lupte intre animale sau cu animale;
d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea;
e) folosirea de animale pentru expoziţii, spectacole, publicitate, realizare de filme şi în scopuri asemănătoare, dacă aceste activităţi le provoacă suferinţe fizice şi psihice, afecţiuni sau răniri;
f) abandonarea şi/sau alungarea unui animal a cărui existenţă depinde de îngrijirea omului;
g) administrarea de substanţe destinate stimulării capacităţilor fizice ale animalelor în timpul competiţiilor sportive, sub forma dopajului;
h) maltratarea şi schingiuirea animalelor;
i) intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor;
j) provocarea de suferinţe fizice şi psihice prin orice mijloace;
k) despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă;
l) capturarea animalelor prin alte metode decât cele prevăzute de lege;
m) folosirea armelor cu tranchilizant în alte situaţii decât pentru imobilizarea animalelor.
Art. 61
Abandonul constă în lăsarea unui animal aflat în proprietatea şi îngrijirea omului, pe domeniul public, fără hrană, adăpost şi tratament medical.
Art. 7
Animalele folosite în scopuri experimentale sunt supuse unor reguli de protecţie specifice, fără a li se provoca suferinţe inutile.
Art. 71
Este interzisă eutanasierea câinilor, a pisicilor şi a altor animale, cu excepţia animalelor cu boli incurabile constatate de medicul veterinar.
Art. 8
(1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor reprezintă autoritatea naţională în domeniul protecţiei animalelor.
(2) Condiţiile de deţinere, adăpostire şi întreţinere a animalelor se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Capitolul II - Condiţii privind deţinerea animalelor
Art. 9
(1) Deţinătorii de animale pot deţine animale sălbatice, potrivit legii, numai dacă sunt autorizaţi de direcţia veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Condiţiile privind deţinerea animalelor sălbatice se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, la propunerea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
(3) Deţinătorii de animale pot deţine animale sălbatice pe o perioadă determinată de timp, în vederea îngrijirii şi recuperării fizice, pentru animalele aflate în impas de supravieţuire, cu acordul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Art. 10
(1) Deţinătorii de animale au obligaţia de a îngriji şi trata în mod corespunzător un animal bolnav sau rănit.
(2) Autoritatea sanitară veterinară poate dispune tăierea sau uciderea, după caz, a unui animal bolnav ori rănit, pentru a-l scuti de suferinţe fizice şi psihice inutile, în condiţii stabilite prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale.
Art. 11
Deţinătorii de animale care selecţionează un animal pentru reproducţie au obligaţia de a respecta caracteristicile anatomice, fiziologice şi comportamentale ale speciei şi rasei respective, astfel încât să nu fie compromise performanţele, sănătatea şi bunăstarea descendenţilor.
Art. 12
Persoana care contribuie la dresarea unui animal are obligaţia de a folosi mijloace de dresaj care să nu provoace traume psihice sau fizice, precum şi de a folosi metode care să nu prejudicieze sănătatea ori bunăstarea animalului.
Capitolul III - Condiţii privind comerţul cu animale, transportul animalelor, precum şi folosirea acestora în scop publicitar, în spectacole, expoziţii, competiţii şi manifestări similare
Art. 13
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, din considerente privind protecţia animalelor sau conservarea speciilor de animale existente pe teritoriul ţării, poate impune anumite condiţii, precum şi limita sau interzice importul, exportul, tranzitul şi comerţul cu animale, ţinând cont de reglementările comunitare.
Art. 14
(1) Transportatorii au obligaţia de a transporta animalele în condiţii corespunzătoare, în funcţie de specie, stare fiziologică, sex, vârstă, categorie de producţie, pentru a evita rănirea ori epuizarea fizică şi/sau psihică a acestora.
(2) Condiţiile privind transportul animalelor se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Art. 15
Animalele pot fi folosite în scop publicitar, în spectacole, expoziţii, competiţii sau alte manifestări similare numai dacă:
a) organizatorul asigură condiţiile prevăzute la art. 5;
b) sănătatea şi bunăstarea animalelor nu sunt puse în pericol.
Art. 16
(1) În cursul competiţiilor sau cu alte ocazii este interzis să se administreze animalelor substanţe ori să fie supuse unor procedee pentru creşterea sau diminuarea nivelului natural al performanţelor.
(2) Comisia de organizare a competiţiilor şi/sau de arbitraj va cuprinde obligatoriu şi un reprezentant al organizaţiilor de protecţie a animalelor.
Capitolul IV - Intervenţii chirurgicale
Art. 17
(1) Animalele sunt supuse intervenţiilor chirurgicale numai în cazurile motivate.
(2) Intervenţiile chirurgicale se efectuează sub anestezie locală sau, după caz, generală, numai de către medici veterinari.
(21) Intervenţiile chirurgicale se efectuează în spaţii autorizate, cu excepţia situaţiilor în care intervenţia se impune la faţa locului.
(3) Manoperele medicale care pot provoca suferinţă animalului trebuie efectuate de către medicul veterinar.
Art. 18
Prin excepţie de la dispoziţiile art. 17 alin. (2), în cazul animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, intervenţiile chirurgicale ori alte tratamente pot fi efectuate şi de alte persoane care au calificarea necesară.
Capitolul V - Sacrificarea şi uciderea animalelor
Art. 19
Animalele nu vor fi supuse unor suferinţe inutile în cazul sacrificării sau uciderii.
Art. 20
Sacrificarea şi uciderea animalelor se vor efectua cu respectarea prevederilor legale specifice în vigoare.
Art. 21
Prevederile art. 20 nu se aplică animalelor care, datorită unor accidente sau boli, trebuie sacrificate ori ucise imediat.
Capitolul VI - Folosirea animalelor în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale
Art. 22
Animalele pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică, diagnosticarea de boli, producerea unor medicamente sau produse biologice, atunci când obiectivul activităţii nu poate fi atins prin alte metode ce nu implică folosirea animalelor.
Capitolul VII - Sancţiuni
Art. 23
(1) Constituie contravenţie următoarele fapte:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 12;
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1);
c) supunerea unui animal la rele tratamente;
d) nerespectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3);
e) supunerea unui animal la cruzimi.
(11) Constituie infracţiuni următoarele fapte:
a) deţinerea şi comercializarea de animale sălbatice de către persoane fizice şi juridice neautorizate, cu excepţia grădinilor zoologice;
b) folosirea animalelor pentru cerşetorie, în scopul obţinerii de foloase necuvenite;
c) faptele prevăzute la art. 6;
d) organizarea de lupte între animale sau cu animale;
e) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. a), cu amendă de la 800 lei la 1.000 lei;
b) cele de la lit. b)-e), cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei.
c) cea de la lit. d), cu amendă de la 6.000.000 lei la 10.000.000 lei;
d) cea de la lit. e), cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.
3) Infracţiunile prevăzute la alin. (11) se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. a), cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală de la 500 lei la 10.000 lei şi confiscarea animalelor;
b) cele de la lit. b), cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală de la 500 lei la 6.000 lei şi confiscarea animalelor;
c) cele de la lit. c), cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală de la 1.000 lei la 10.000 lei şi confiscarea animalelor;
d) cele de la lit. d), cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală de la 1.000 lei la 2.000 lei şi confiscarea animalelor;
e) cele de la lit. e), cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală de la 500 lei la 2.000 lei şi confiscarea animalelor.
Art. 24
În cazul săvârşirii de două ori a faptelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) şi b) de către proprietarul animalelor, pe lângă amenda contravenţională se aplică şi măsura confiscării animalelor. În acest caz, toate animalele vor fi cazate în adăposturi care funcţionează pe lângă consiliile locale, în vederea adopţiei sau a valorificării, în condiţiile legii.
Art. 241
În cazul constatării unei infracţiuni, instanţa poate dispune pe seama proprietarului interdicţia de a deţine animale pe o perioadă de 5 ani.
Art. 25
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de persoane împuternicite, potrivit atribuţiilor de serviciu, din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 23 alin. (2), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(3) Contravenţiilor prevăzute la art. 23 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Capitolul VIII - Dispoziţii finale
Art. 26
(1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin organele abilitate, în colaborare cu reprezentanţii organizaţiilor de protecţie a animalelor, monitorizează aplicarea prezentei legi.
(2) Pentru îndeplinirea prevederilor prezentei legi, persoanele împuternicite, potrivit atribuţiilor de serviciu, din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor au acces în clădiri, adăposturi şi alte locuri unde sunt ţinute animalele, precum şi dreptul de a solicita orice informaţie şi documente necesare controlului şi de a preleva probe pentru cercetări şi analize de laborator.
(3) în situaţia în care locul unde sunt ţinute animalele se află la domiciliul sau reşedinţa deţinătorilor de animale, accesul persoanelor prevăzute la alin. (2) în acest spaţiu se face cu acordul deţinătorului. În lipsa acordului, deţinătorul de animale are obligaţia de a face dovada respectării dispoziţiilor art. 5.
Art. 261
Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aproba în termen de 60 de zile, prin ordin comun al ministrului internelor şi reformei administrative şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor de protecţie a animalelor.
Art. 27
Ordinele prevăzute la art. 8 alin. (2), art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (2) şi art. 14 alin. (2) se emit în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 271
(1) Radiodifuziunea şi Televiziunea Română promovează programe de protecţie a animalelor.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în cadrul orelor de educaţie civică, va promova acţiuni de protecţie a animalelor.
Art. 28
Prezenta lege intră în vigoare la 10 zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Înapoi
Ordin nr. 523/2008
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Ministrul Internelor şi Reformei Administrative
Văzând Referatul de aprobare nr. 188.894 din 31 martie 2008, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, având în vedere prevederile:
- art. 261 din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, cu modificările şi completările ulterioare;
- art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008;
- art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
- art. 3 alin. (3), precum şi art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi ministrul internelor şi reformei administrative emit următorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, prevăzute în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Deţinătorii de animale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor şi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor controla modul de îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Art. 4
Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor
Capitolul I - Dispoziţii generale
Art. 1
(1) Prezentele norme metodologice reglementează măsurile necesare în vederea asigurării condiţiilor de bunăstare şi protecţie a animalelor.
(2) Prezentele norme metodologice se aplica pentru următoarele categorii de animale:
a) animale de interes economic;
b) animale de companie;
c) animale sălbatice;
d) animale utilizate în scopuri experimentale sau în alte scopuri ştiinţifice.
Art. 2
In sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi sintagmele de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) animale de interes economic - animalele crescute în scopul obţinerii diferitelor produse de origine animala, precum alimente, lână, piele şi blana, inclusiv animalele destinate a fi utilizate în scopuri economice;
b) animale de companie - animalele, astfel cum sunt definite în Legea nr. 60/2004 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor de companie, semnata la Strasbourg la 23 iunie 2003;
c) animale sălbatice - toate animalele, exceptându-le pe cele domestice şi pe cele de companie;
d) animale utilizate în scopuri experimentale sau în alte scopuri ştiinţifice - animalele folosite sau destinate a fi folosite în scop experimental.
Art. 3
Comercializarea animalelor de interes economic şi a celor de companie se face doar în spatii autorizate/înregistrate conform legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare.
Art. 4
Numărul de animale, cu excepţia animalelor sălbatice, deţinut de o persoana fizica sau juridica nu este restricţionat, cu condiţia respectării normelor de sănătate, protecţie şi bunăstare a acestora, prevăzute de legislaţia în vigoare.
Capitolul II - Protecţia şi bunăstarea animalelor de interes economic
Art. 5
(1) Condiţiile pentru protecţia viţeilor sunt reglementate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 72/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor.
(2) Condiţiile pentru protecţia porcinelor sunt reglementate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor.
(3) Condiţiile pentru protecţia găinilor ouătoare sunt reglementate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare.
(4) Condiţiile pentru protecţia animalelor crescute în scop economic, altele decât cele prevăzute la alin. (1)-(3), sunt reglementate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de ferma.
Capitolul III - Protecţia şi bunăstarea animalelor de companie
Art. 6
(1) Condiţiile care trebuie respectate de către deţinătorii animalelor de companie sunt prevăzute în Legea nr. 60/2004.
(2) Deţinătorii animalelor de companie ţinute în aer liber trebuie să le asigure acestora un adăpost individual, construit în funcţie de necesităţi, care să ofere protecţie împotriva intemperiilor, să fie confecţionat din materiale ce nu dăunează sănătăţii animalului şi care pot fi întreţinute cu uşurinţă.
(3) Adăposturile şi accesoriile pentru legarea animalelor de companie trebuie să fie construite şi întreţinute astfel încât să nu aibă margini ascuţite sau proeminente care pot răni animalul.
(4) Cuştile utilizate pentru adăpostirea câinilor vor fi dimensionate în funcţie de talia animalului, oferindu-i acestuia posibilitatea de a sta în picioare şi de a se întoarce.
(5) Pentru câinii care sunt legaţi, zgarda trebuie să fie confecţionată dintr-un material care să nu fie dăunător sănătăţii animalului; zgarda trebuie să fie astfel conceput încât să se elimine riscul de strangulare.
(6) Pentru limitarea mişcării câinilor ţinuţi în aer liber se vor folosi următoarele mijloace:
a) lanţ confecţionat din zale metalice, cu lungimea minima de 2 m; lanţul va fi ancorat la punct fix sau va culisa pe un cablu metalic şi va fi prevăzut la extremităţi cu dispozitive de tip "vârtej";
b) padoc împrejmuit, cu o suprafaţă minima de 6 ori mai mare decât cea a cuştii; padocul va fi împrejmuit astfel încât să nu permită evadarea câinilor.
(7) Se interzice utilizarea altor metode pentru limitarea mişcărilor câinilor ţinuţi în aer liber.
(8) Pentru evitarea riscurilor unor accidente, a montelor necontrolate şi a transmiterii bolilor, câinii care nu sunt legaţi sau care nu au mişcările limitate nu vor fi lăsaţi liberi în afara proprietăţii fără supravegherea deţinătorului.
(9) Pentru animalele de companie, altele decât cele ţinute în aer liber, se vor asigura condiţii de cazare şi bunăstare cel puţin egale cu cele existente în grădinile zoologice.
(10) Transportul animalelor de companie, precum şi tinerea acestora în vehicule staţionate se vor face astfel încât să se asigure temperatura şi ventilaţia corespunzătoare nevoilor animalelor, în funcţie de factorii meteorologici.
Art. 7
(1) Deţinătorii de animale de companie au obligaţia de a le asigura acestora asistenta medicala, constând în deparazitări interne şi externe periodice, vaccinări, precum şi tratamente profilactice sau în scop terapeutic, în funcţie de necesităţi.
(2) Asistenta medicala va fi asigurata de persoane competente, în conformitate cu legislaţia sanitar-veterinara în vigoare.
Art. 8
Pentru dresajul animalelor se interzic:
a) toate echipamentele care produc şocuri electrice, obiectele ascuţite sau contondente;
b) toate metodele care presupun pedepsirea sau corecţia animalului prin loviri, răniri, inducerea fricii, legarea membrelor, legarea la punct fix pentru perioade lungi de timp;
c) orice forma de dopaj;
d) supunerea la condiţii climatice extreme;
e) toate metodele care duc la epuizarea fizica si/sau psihica a animalului.
Art. 9
Este strict interzisa instigarea unui animal împotriva altuia, fie şi numai simulat, pentru dezvoltarea agresivităţii sau pentru orice alt scop.
Art. 10
Cu excepţia câinilor utilitari, este strict interzisa dresarea unui animal pentru a ataca omul, un alt animal sălbatic sau domestic.
Art. 11
La vânzarea animalelor de companie din unităţile destinate comercializării animalelor de companie, canise şi felise, vânzătorul are obligaţia de a înmâna cumpărătorului instrucţiuni scrise cu privire la nevoile etologice, fiziologice, de protecţie şi de bunăstare ale animalului comercializat.
Capitolul IV - Protecţia şi bunăstarea animalelor sălbatice
Art. 12
(1) Deţinătorii temporari de animale sălbatice din fauna locala sunt obligaţi să anunţe deţinerea acestora direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în vederea asigurării asistentei medicale acestor animale.
(2) După perioada de recuperare fizica a animalului sălbatic, reprezentantul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti împreună cu deţinătorul temporar vor elibera animalul sălbatic în habitatul natural al acestuia.
(3) în cazul în care animalul sălbatic nu poate fi reteritorializat, acesta va fi încredinţat unor rezervaţii specializate, în colaborare cu organizaţiile de protecţie a animalelor.
Art. 13
(1) Se interzice comercializarea animalelor sălbatice deţinute temporar.
(2) Se interzice utilizarea animalelor sălbatice de către persoanele fizice sau juridice, în vederea obţinerii de profit, în unităţi de tip restaurant, hotel sau complex turistic.
(3) Se interzice realizarea de materiale fotografice sau filmate cu animale sălbatice care nu se afla libere în habitatul lor natural, cu excepţia grădinilor zoologice.
Capitolul V - Protecţia şi bunăstarea animalelor utilizate în scopuri experimentale sau în alte scopuri ştiinţifice
Art. 14
Condiţiile privind protecţia animalelor utilizate în scopuri experimentale sau în alte scopuri ştiinţifice sunt reglementate prin Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice sau alte scopuri experimentale, aprobata cu modificări prin Legea nr. 471/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 15
Instrucţiunile privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri experimentale sau în alte scopuri sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 143/400/2002 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale.
Capitolul VI - Protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului
Art. 16
Condiţiile privind protecţia animalelor în timpul transportului sunt reglementate prin Regulamentul Consiliului nr. 1/2005 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe şi de modificare a directivelor 64/432/CEE şi 93/119/CE şi a Regulamentului Consiliului nr. 1.255/97/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 3 din 5 ianuarie 2005, şi prin Regulamentul Consiliului nr. 1.255/97/CE privind criteriile comunitare pentru punctele de control şi de modificare a planului de ruta prevăzut în anexa la Directiva 91/628/CEE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 174 din 2 iulie 1997.
Capitolul VII - Protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii
Art. 17
(1) Protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii este reglementata prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii.
(2) Utilizarea altor metode de sacrificare şi ucidere decât a celor prevăzute în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 180/2006, şi a celor permise de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor în baza aceluiaşi ordin se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare.
Capitolul VIII - Dispoziţii finale
Art. 18
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac conform prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Pentru efectuarea controlului privind modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 205/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se pot realiza echipe mixte de control formate din persoane împuternicite potrivit atribuţiilor de serviciu din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi din cadrul unităţilor aflate în subordinea acestora, care îşi exercita atribuţiile în condiţiile legii.
(3) Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti ţin evidenţa contravenţiilor aplicate şi prevăzute la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 205/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Înapoi
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi
(Modificată prin Legea nr. 60/2003)
În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAP. I - Dispoziţii generale
Art. 1
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin câini periculoşi se înţelege câinii aparţinând următoarelor rase, grupate în două categorii, după cum urmează:
a) categoria I: câinii de luptă şi de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pitbull, Boerbull, Bandog şi metişii lor;
b) categoria a II-a: câinii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor.
Art. 2
(1) Prin câini agresivi se înţelege:
a) orice câine care, fără să fie provocat, muşcă sau atacă persoane ori animale domestice în locuri publice sau private;
b) orice câine folosit de unităţile de poliţie, de jandarmerie, de alte unităţi militare, de unităţile vamale sau de serviciile publice de securitate, protecţie şi pază, care, aflându-se în misiune, a atacat sau a muşcat o persoană.
(2) Nu intră în categoria câinilor agresivi definiţi la alin. (1):
a) orice câine care atacă sau muşcă o persoană care a pătruns fără drept, în orice mod, într-o proprietate privată sau publică protejată de acel câine;
b) orice câine folosit de unităţile de poliţie, jandarmerie, de alte unităţi militare, de unităţile vamale sau de serviciile publice de securitate, protecţie şi pază, chiar dacă, aflându-se în misiune, a atacat sau a muşcat o persoană.
CAP. II - Obligaţiile deţinătorilor de câini şi condiţiile deţinerii acestora
Art. 3
(1) Proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 1 trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă vârsta minimă de 18 ani;
b) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
c) să nu fi fost condamnaţi pentru săvârşirea unei infracţiuni contra persoanei.
(2) Proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 1 şi la art. 2 alin. (1) au obligaţia să înregistreze câinii la Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională, şi să inscripţioneze în mod vizibil, la intrarea în apartament sau în imobil ori pe împrejmuirea aferentă imobilului respectiv, avertismentul "Câine periculos" sau, după caz, "Câine agresiv", printr-o plăcuţă având dimensiunile de cel puţin 15 x 25 cm.
Art. 4
(1) Proprietarii de câini prevăzuţi la art. 1 au obligaţia să depună la sediul poliţiei în a cărei rază este situat imobilul în care este deţinut câinele o adeverinţă în fotocopie, eliberată de Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională, din care să rezulte încadrarea câinelui în categoriile prevăzute la art. 1, precum şi o declaraţie pe propria răspundere cuprinzând următoarele date:
a) numărul de identificare al câinelui, aplicat prin tatuare sau microcip;
b) efectuarea vaccinării antirabice şi a rapelurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c) efectuarea sterilizării câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a);
d) existenţa unei asigurări de răspundere civilă pentru eventualele pagube produse de câinii prevăzuţi la art. 1 lit. a).
(2) În cazul schimbării adresei imobilului menţionat la alin. (1) proprietarii de câini încadraţi la art. 1 au obligaţia să depună în termen de 48 de ore, la sediul poliţiei în a cărei rază se află noua adresă, documentele prevăzute la alin. (1).
(3) Pierderea sau decesul unui câine încadrat la art. 1, precum şi înstrăinarea câinilor încadraţi la art. 1 lit. b) vor fi declarate în termen de 48 de ore la sediul poliţiei în a cărei rază se află imobilul de deţinere al câinelui.
Art. 5
Prevederile art. 3 şi 4 nu se aplică unităţilor de poliţie, de jandarmerie, celorlalte unităţi militare, vămilor şi serviciilor publice de securitate, protecţie şi pază, precum şi în cazul spectacolelor demonstrative organizate sau al unor filmări.
Art. 6
(1) Accesul câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a) în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, precum şi în alte locuri publice, cu excepţia drumurilor publice şi a căilor de acces către acestea, este interzis.
(2) Accesul câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a) în părţile comune ale imobilelor în care sunt deţinuţi, pe drumurile publice şi pe căile de acces către acestea este permis numai dacă aceştia poartă botniţă şi sunt ţinuţi în zgardă şi lesă sau ham de către proprietar ori de către deţinătorul temporar.
(3) Staţionarea câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a) în părţile comune ale imobilelor prevăzute la alin. (2) este interzisă.
(4) Accesul câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. b), precum şi al exemplarelor cu potenţial agresiv în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, în locurile publice, precum şi în părţile comune ale imobilelor este permis numai dacă aceştia poartă botniţă şi sunt ţinuţi în lesă de către o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1). În locurile special amenajate pentru câini accesul câinilor prevăzuţi în prezentul alineat este permis fără botniţă şi fără lesă.
Art. 7
(1) Dresajul şi antrenamentul câinilor prevăzuţi la art. 1 sunt permise numai în centre speciale sau în alte locuri autorizate, stabilite prin hotărâre de către consiliile comunale, orăşeneşti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Dresorii care activează în centrele speciale trebuie să facă dovada pregătirii şi atestării lor profesionale şi vor fi autorizaţi din 3 în 3 ani de o comisie formată din câte un reprezentant al Asociaţiei Chinologice Române, Ministerului de Interne şi Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare. Autorizaţia va fi vizată anual. Sunt permise dresajul şi antrenamentul câinilor prevăzuţi la art. 1 de către deţinător, pe proprietatea sa, cu asumarea tuturor răspunderilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 8
Se interzice:
a) organizarea luptelor între câini, antrenarea câinilor în acest scop şi participarea cu câini la astfel de lupte, indiferent cărei rase îi aparţin câinii;
b) importul sau comercializarea câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a);
c) reproducţia câinilor prevăzuţi la art. 1 şi la art. 6 alin. (4), care nu au acte de origine recunoscute de Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională;
d) abandonarea câinilor prevăzuţi la art. 1, art. 2 alin. (1) şi la art. 6 alin. (4).
Art. 9
(1) Câinii prevăzuţi la art. 1 lit. a), indiferent de sex, vor fi obligatoriu sterilizaţi.
(2) Sterilizarea câinilor va fi confirmată în carnetul de sănătate de către medicul veterinar care a efectuat intervenţia.
(3) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a) sunt obligaţi să îi sterilizeze, pe cheltuială proprie.
Art. 10
(1) În cazul câinilor prevăzuţi la art. 2 alin. (1), organele de poliţie, la sesizarea unei persoane sau a reprezentantului legal al acesteia ori din oficiu, avertizează proprietarul sau deţinătorul temporar al câinelui să ia toate măsurile pentru prevenirea comportamentului canin agresiv.
(2) Dacă proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 2 alin. (1) nu iau măsurile prevăzute la alin. (1), poliţia poate dispune plasarea câinelui într-un adăpost, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2), în cazul în care pericolul avut în vedere se menţine.
(3) Cheltuielile generate de întreţinerea câinelui aflat sub supraveghere se suportă de către proprietar sau de deţinătorul temporar al câinelui.
CAP. III - Infracţiuni şi contravenţii
Art. 11
(1) Neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul câinelui sau de deţinătorul temporar al acestuia asupra unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a avut ca urmare vătămarea corporală gravă, pedeapsa este cea prevăzută la art. 181 - 184 Cod penal.
(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Acţiunea penală prevăzută la alin. (1) şi (2) se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
Art. 12
Se abrogă.
Art. 13
Importul sau comercializarea câinilor din rasele prevăzute la art. 1 lit. a) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani şi confiscarea acestora.
Art. 14
Fapta persoanei de a organiza lupte între câini, de a-i pregăti în acest scop, precum şi de a participa cu câini la astfel de lupte constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.
Art. 15
(1) În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 11 şi 12 câinii se confiscă de către poliţie, cu sprijinul personalului instruit în acest sens, angajat al consiliilor locale, în termen de cel mult două zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
(2) Câinii prevăzuţi la alin. (1) vor fi cazaţi în adăposturile Serviciului pentru gestionarea câinilor fără stăpân, în vederea plasării lor în grija organizaţiilor pentru protecţia animalelor, care vor proceda conform reglementărilor proprii.
Art. 16
Măsura confiscării prevăzută la art. 13 constă în capturarea, transportarea şi păstrarea câinelui în adăposturile serviciilor pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Măsura se dispune în condiţiile legii de către agentul constatator şi se execută de către personalul angajat al consiliilor locale, instruit în acest sens. Păstrarea şi adopţia câinilor se fac în condiţiile reglementărilor legale.
Art. 17
Nu se pedepsesc infracţiunile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă dacă victima actelor incriminate a pătruns fără drept, în orice mod, într-o proprietate privată sau publică protejată de câine ori dacă intervenţia câinelui a fost determinată de apărarea proprietarului sau a deţinătorului temporar, victimă iminentă a unei infracţiuni de violenţă săvârşite împotriva sa.
Art. 18
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul sau deţinătorul temporar al câinelui, dacă fapta s-a soldat cu rănirea sau cu uciderea unui animal domestic;
b) neanunţarea la poliţie a pierderii sau a decesului câinilor prevăzuţi la art. 1, de către proprietar sau de către persoana care îi are în pază, în termen de 48 de ore de la constatare;
c) nerespectarea prevederilor art. 3 şi ale art. 4 alin. (1) şi (2);
d) nerespectarea prevederilor art. 7, art. 8 lit. c) şi ale art. 9;
e) nerespectarea prevederilor art. 6;
f) nerespectarea art. 8 lit. d).
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă, după cum urmează:
a) cele de la lit. a) şi b), cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei;
b) cele de la lit. c) şi d), cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;
c) cele de la lit. e) şi f), cu amendă de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei.
Art. 19
(1) Fapta persoanei care produce câinelui, în orice mod, o suferinţă nejustificată ori îl provoacă la reacţii agresive constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) proprietarul sau deţinătorul temporar al câinelui provocat este absolvit de orice răspundere.
Art. 20
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii poliţiei sanitare veterinare şi de către personalul anume desemnat din cadrul Ministerului de Interne.
(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 18 şi la art. 19 alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, inclusiv ale art. 28 alin. (1).
CAP. IV - Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 21
(1) În termen de cel mult 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă câinii vor fi în mod obligatoriu identificaţi şi înregistraţi potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Proprietarii sau deţinătorii temporari de câini care pot fi încadraţi la art. 1 au obligaţia de a prezenta câinii la Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea evaluării şi încadrării lor în una dintre categoriile prevăzute la art. 1.
(3) Până la înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Canină câinii menţionaţi la art. 1 vor fi înregistraţi şi identificaţi prin tatuaj, pe cheltuiala proprietarului sau a deţinătorului temporar, de către asociaţia prevăzută la alin. (2), menţionându-se codul în carnetul de sănătate şi în adeverinţa eliberată.
(4) Câinii încadraţi la art. 1, lăsaţi în libertate şi care nu pot fi identificaţi, vor fi capturaţi de către serviciile pentru gestionarea câinilor fără stăpân şi vor fi eutanasiaţi conform dispoziţiilor legale.
Art. 22
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 1 sunt obligaţi să depună la sediul poliţiei declaraţia prevăzută la art. 4.
Art. 23
(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se înfiinţează Autoritatea de Supraveghere Canină în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii de Supraveghere Canină va fi aprobat în termen de 30 de zile de la înfiinţarea acesteia, prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor."
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
Art. 24
Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 15 zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Înapoi
HOTĂRÂRE 164/2004
PRIVIND MAJORAREA TAXEI PENTRU ÎNCREDINŢAREA CÂINILOR REVENDICAŢI SAU CERUŢI SPRE ADOPŢIE
(MODIFICATĂ PRIN HOTĂRÂREA 219/2004)
EMITENT: C.G.M.B.
CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
HOTĂRÂRE
privind majorarea taxei pentru Încredinţarea câinilor revendicaţi sau ceruţi spre adopţie
Având în vedere Expunerea de motive a Primarului General al Municipiului Bucureşti şi Raportul comun de specialitate al Direcţiei Protecţia Mediului şi Educaţie Eco-civică şi Administraţiei Pentru Supravegherea Animalelor;
Văzând avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
În conformitate cu art. 8 (2) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 155/21.11.2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, aprobată prin Legea nr. 227/23.04.2002;
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 955/15.06.2004 pentru aprobarea reglementărilor cadru de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local;
În temeiul art. 38 (2) lit. “d” din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulteriore,
CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI HOTARĂŞTE:
Art. 1
În Municipiul Bucureşti taxa unică pentru încredinţarea câinilor revendicaţi sau ceruţi spre adopţie se stabileşte la 150 RON pentru fiecare câine.
Art. 2
Sunt scutite de la plata taxei unice prevăzute la art.1 persoanele care îşi pierd câinii şi îi revendică, făcând dovada proprietăţii în termen de 7 zile de la aducerea câinilor în adăposturile Administraţiei pentru Supravegherea Animalelor.
Art. 3
Sunt scutite de la plata taxei unice prevăzute la Art.1 organizaţiile de protecţia animalelor care îndeplinesc următoarele condiţii:
- prezintă dovada deţinerii unui adăpost pentru cazarea câinilor fără stăpân, autorizat de Direcţia Sanitar Veterinară a Municipiului Bucureşti sau direcţia sanitar-veterinară judeţeană;
- prezintă copie după contractul de asistenţă sanitar-veterinară;
- declaraţie privind capacitatea de cazare a adăpostului deţinut pentru a fi evitată suprapopularea adăpostului.
Art. 4
Primăria Municipiului Bucureşti şi Administraţia pentru Supravegherea Animalelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
Art. 5
Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 128/2004 se abrogă.
Înapoi
HOTĂRÂRE 243/2005
PRIVIND PĂSTRAREA CURĂŢENIEI MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE CĂTRE POSESORII DE ANIMALE DE COMPANIE
EMITENT : C.G.M.B.
CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
HOTĂRÂRE
privind păstrarea curăţeniei Municipiului Bucureşti de către posesorii de animale de companie
Având în vedere expunerea de motive a Primarului General precum şi raportul de specialitate al Direcţiei Protecţiei Mediului şi Educaţie Eco – Civică;
Văzând avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
Ţinând seama de art. 4 pct. 2 alin. ( b ) din anexa la Legea nr. 60/2004 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003;
În temeiul art. 38 alin. ( 3 ) şi art. 46 alin. ( 1 ) din Legea 215 / 2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
CONSILIUL GENERAL AL MINICIPIULUI BUCUREŞTI HOTĂRĂŞTE:
Art. 1
Se interzice plimbarea pe domeniul public (alei asfaltate, trotuare) a câinelui de companie, fără ca proprietarul acestuia să dispună de materiale necesare pentru curăţarea locului şi evacuarea dejecţiilor fiziologice, respectiv excrementele.
Art. 2
Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti are obligaţia de a pune la dispoziţie, în parcurile pe care le are în administraţie, spaţii bine dimensionate, amenajate corespunzător (dale de beton sau gazon, pentru a evita producerea noroiului în zilele ploioase) unde proprietarii de animale de companie să aibă posibilitatea de a-şi plimba animalele.
Aceeaşi obligaţie revine şi administraţiilor domeniului public din sectoarele 1 – 6 pentru parcurile aflate în administrarea lor.
De asemenea trebuie efectuată dezinfecţia şi spălarea spaţiilor amenajate în cadrul parcurilor, cel puţin o dată pe lună de către personalul din cadrul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti .
Art. 3
Se interzice plimbarea câinilor de companie prin parcuri şi grădini fără lesă, iar cei din categoria câinilor agresivi fără botniţă, unde proprietarul animalului de companie trebuie să păstreze curăţenia.
Art. 4
Prin materiale necesare păstrării curăţeniei, în temeiul art.1, se înţelege fie ca proprietarul să aibă asupra să mătură, făraş şi pungă de unică folosinţă, fie mănuşi şi pungi de unică folosinţă.
Administraţia publică are obligaţia de a aduce la cunoştinţa populaţiei şi de a promova această acţiune de a păstra curăţenia domeniului public, prin mijloace de informare în masă şi prin orice alte mijloace de care dispune (afişe, pliante, ş.a.m.d.).
Art. 5
Nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1 milion la 5 milioane ROL (100 – 500 lei RON).
Art. 6
Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se va face de către Primarul General, prin împuterniciţii acestuia şi Poliţia Comunitară.
Art. 7
Sumele provenite din amenzile aplicate se fac venit la bugetul local al Municipiului Bucureşti.
Înapoi
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind programul de gestionare al câinilor fără stăpân
(Modificată prin Legea nr. 391/2006 şi prin Legea nr. 227/2002)
Art. 1
Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au obligaţia de a înfiinţa, în funcţie de necesităţi, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân.
Art. 2
(1) Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au obligaţia de a amenaja din fonduri proprii, în funcţie de necesităţi, în condiţiile prevăzute în anexa nr. 1, adăposturi pentru câinii fără stăpân, respectiv pentru acei câini care circulă liberi, fără însoţitor, în locuri publice.
(2) Consiliile locale au obligaţia de a încadra în serviciile înfiinţate potrivit art. 1 cel puţin un medic veterinar şi cel puţin un tehnician veterinar pentru evidenta, supravegherea, asistenta medicala veterinara şi efectuarea unor acţiuni sanitare veterinare prevăzute de legislaţia sanitară veterinara.
(3) În cazul în care este posibil, serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân pot fi concesionate potrivit reglementarilor legale în vigoare.
Art. 3
(1) în adăposturile ce aparţin asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor pot fi cazaţi câini fără stăpân numai după sterilizare, vaccinare antirabica şi tatuare.
(2) Adăposturile prevăzute la alin. (1) trebuie să aibă asigurata, prin contract, asistenta medicala veterinara.
Art. 4
Câinii fără stăpân vor fi capturaţi şi transportaţi în adăposturile serviciilor pentru gestionarea câinilor fără stăpân, unde vor fi cazaţi o perioadă de 7 zile, cu respectarea normelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
Art. 5
(1) După examinarea lor de către medicul veterinar, câinii fără stăpân care sunt bolnavi cronici şi incurabili vor fi eutanasiaţi imediat ce au fost aduşi în adăposturi, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Eutanasia este un act de sacrificare prin procedee rapide şi nedureroase a câinilor prevăzuţi la alin. (1) ori care nu au fost revendicaţi sau adoptaţi în condiţiile şi în termenele stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 6
(1) Eutanasierea câinilor se va face numai de medicii veterinari care poseda atestatul de libera practica eliberat de Colegiul medicilor veterinari, conform prevederilor cuprinse în anexa nr. 3.
(2) Se interzice uciderea câinilor de către alte persoane sau prin alte metode decât cele prevăzute în anexa nr. 3.
Art. 7
(1) În situaţia în care, după expirarea termenului de cazare prevăzut la art. 4, câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi conform anexelor nr. 4 şi 5, aceştia vor fi eutanasiaţi.
(2) În perioada de cazare a câinilor în adăposturi se rezolva cu prioritate cererile de revendicare a câinilor.
(3) Câinii nerevendicaţi în termen de doua zile pot fi adoptaţi de persoane fizice sau de centrele de adopţie special amenajate şi organizate în acest scop.
Art. 8
(1) Încredinţarea câinilor spre adopţie se face numai după ce aceştia au fost sterilizaţi, vaccinaţi antirabic, deparazitaţi şi identificaţi prin cele două metode concomitente: tatuare şi aplicarea zgărzii cu plăcuţa numerotată. Câinii revendicaţi nu vor fi sterilizaţi.
(2) Revendicarea sau adopţia câinilor de către solicitanţi se va face pe baza declaraţiei-angajament, al cărei model este prevăzut în anexele nr. 4 şi 5, cu achitarea unei taxe care reprezintă cheltuielile medicale şi de întreţinere, al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a consiliului local.
Art. 9
Cadavrele animalelor eutanasiate sau colectate de pe străzi vor fi incinerate, interzicându-se folosirea lor pentru obţinerea de piei, grăsimi, carne, faina proteica şi alte produse.
Art. 10
Toate serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân vor ţine registre speciale vizate de medicul veterinar concesionar al activităţii de asistenţă sanitară veterinară, în care se vor menţiona următoarele: data capturării, data şi ora cazării în adăpost, caracteristicile individuale ale animalului, numărul de câini prinşi, revendicaţi, adoptaţi, eutanasiaţi, motivul eutanasierii, substanţa utilizată şi numele persoanei care realizează eutanasia, numărul de tatuaj, numărul fişei de adopţie, data vaccinării antirabice, data sterilizării, data predării cadavrelor la societăţile ce vor executa incinerarea, precum şi persoanele care au instrumentat manoperele respective.
Art. 11
Acţiunile de capturare, adăpostire, vaccinare, deparazitare, sterilizare, adopţie şi eutanasie se vor face şi în prezenţa reprezentanţilor societăţilor de protecţie a animalelor, în cazul în care aceştia solicită acest lucru, în baza unui program orar prestabilit.
Art. 12
Serviciile pentru gestionarea câinilor fără stăpân la nivel local au obligaţia de a comunica lunar direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi prefecturilor numărul de câini înregistraţi şi numărul de tatuaj. Toate datele vor fi centralizate la nivel naţional de către Agenţia Naţională Sanitară Veterinară.
Art. 13
Se interzice organizarea sau participarea la luptele cu câini şi abandonarea sau inducerea de suferinţe câinilor.
Art. 14
Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1), art. 3, art. 4, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (2), art. 8 alin. (1), art. 9 şi 10, precum şi a condiţiilor prevăzute în declaraţia-angajament, cu amenda de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei;
b) nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 6 alin. (2) şi la art. 13, cu amenda de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei.
Art. 15
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de inspectorii politiei sanitare veterinare.
Art. 16
Contravenţiilor prevăzute la art. 14 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Art. 17
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
Anexa nr. 1 - Condiţii minime pentru funcţionarea unui adăpost pentru câini
A. Cazarea animalelor
1. Animalele trebuie să fie separate pentru a se reduce stresul asupra lor şi pentru a controla bolile.
2. Animalele vor fi separate pe următoarele criterii:
a) stare de sănătate;
b) vârstă;
c) sex;
d) grad de agresivitate.
Mamele care alăptează vor fi cazate împreună cu puii.
3. Pardoselile trebuie să fie în panta, cu scurgerea spre exterior sau în canalizare, pentru a împiedica acumularea apei pe zonele de acces. Pardoselile trebuie să fie făcute din ciment care a fost etanşat şi care poate fi uşor curăţat şi dezinfectat.
4. Pereţii dintre cuşti trebuie să aibă cel puţin 185 cm înălţime şi trebuie să împiedice scurgerea apei şi a dejecţiilor de la o cuşcă la alta.
5. Materialele utilizate pentru pereţii cuştilor pot fi următoarele:
a) cărămidă tencuită şi vopsită;
b) metal încastrat în beton;
c) beton;
d) plasa de sarma.
6. Deasupra pereţilor despărţitori se pune o plasă de sârmă cu înălţimea de 60 cm.
7. Cuştile exterioare pot fi confecţionate din plasă pe stâlpi metalici sau din lemn.
8. Adăpostul trebuie să aibă drenaj şi instalaţii corespunzătoare pentru depozitarea încărcăturii de deşeuri zilnice. Drenarea existenta la fiecare teren de alergare trebuie să împiedice contaminarea cu urina sau cu fecale a altor terenuri de alergări.
9. Trebuie să existe un control în ceea ce priveşte încălzirea, ventilaţia şi umiditatea corespunzătoare, în vederea asigurării confortului animalelor, personalului şi publicului vizitator.
10. În toate zonele cu cuşti trebuie să existe un mijloc de circulare a aerului fie cu ajutorul ventilatoarelor de evacuare, fie cu ajutorul unor ferestre care să poată fi deschise.
11. Cuştile exterioare trebuie să fie acoperite în mod obligatoriu. Toate terenurile de alergare în aer liber, în cazul în care acestea exista, trebuie să fie dotate cu gard şi porţi cu lacăte pentru a împiedica îndepărtarea neautorizată a câinilor.
B. Spaţiile pentru adăpostire şi pentru intervenţii medicale
1. Cuştile individuale trebuie să corespunda următoarelor standarde minime:
a) pentru câinii de talie mare: 120 cm x 160 cm sau 1,92 m2;
b) pentru câinii de talie mijlocie: 110 cm x 148 cm sau 1,92 m2;
c) pentru câinii de talie mica: 91 cm x 122 cm sau 1,10 m2;
d) cuştile comune nu trebuie să adăpostească mai mult de 4 câini pe o suprafaţă de 6,5 m2.
2. Locurile împrejmuite trebuie să aibă următoarele dotări:
a) să existe apa potabila în permanenta;
b) vasele de apa să fie curate şi dezinfectate zilnic şi întotdeauna înaintea aducerii unui nou animal în cuşcă;
c) vasele pentru alimentare să fie aşezate astfel încât câinii să nu poată urina sau defeca în ele şi să poată fi curăţate şi dezinfectate uşor;
d) daca spatiile nu sunt încălzite, se pun în mod obligatoriu scânduri pentru odihna şi culcuşuri;
e) pentru culcuşurile câinilor tineri se vor folosi paturi, prosoape, cutii de carton, care pot fi curăţate şi dezinfectate uşor.
3. Trebuie să fie asigurat suficient spaţiu pentru ca personalul să lucreze comod.
4. Spaţiul pentru primire trebuie să fie corespunzător acţiunilor de adopţie.
5. Sala pentru eutanasie şi locul de depozitare a cadavrelor nu vor fi accesibile publicului, iar în limita posibilităţilor pentru cadavre se vor folosi saci de plastic.
6. Fiecare adăpost va fi dotat cu o sala de chirurgie sau cu mai multe, în funcţie de capacitate, cu respectarea normelor sanitare veterinare în vigoare. În aceste săli se vor desfăşura intervenţiile chirurgicale de castrare a animalelor, precum şi eutanasierea.
C. Controlul bolilor
1. Zilnic fiecare animal va fi examinat clinic, iar orice eveniment medical va fi înregistrat în fişa individuală şi în registrul central.
2. Examinarea se va face de către medicul veterinar al adăpostului sau în lipsa acestuia, de către tehnicianul veterinar.
3. Se va instrui fiecare membru al personalului să recunoască semnele de boala şi să le aducă la cunoştinţă personalului veterinar.
D. Hrănirea câinilor şi curăţenia adăposturilor
1. Căţeii în vârstă de 6-12 săptămâni vor fi hrăniţi de 3 ori pe zi, iar câinii în vârstă de peste 12 săptămâni până la 12 luni vor fi hrăniţi de doua ori pe zi. Câinii peste un an vor fi hrăniţi o data pe zi.
2. Hrana trebuie să fie întotdeauna proaspătă. Hrana va fi administrată individual şi supravegheat.
3. Toate cuştile, boxele şi spatiile închise vor fi spălate şi dezinfectate zilnic.
4. Fiecare spaţiu de cazare va fi curăţat şi dezinfectat înainte de intrarea unui nou animal.
5. În timpul curăţeniei se va evita contactul apei sau al dezinfectantului cu animalele.
E. Vehiculele
1. Fiecare adăpost trebuie să aibă unul sau mai multe vehicule pentru transportul câinilor.
2. Vehiculele trebuie să ofere câinilor siguranţă, securitate, protecţie împotriva intemperiilor naturii şi aerisire adecvată. Fiecare câine trebuie să aibă o cuşcă separată. Trebuie să existe o cuşcă separată pentru câinii morţi şi pentru câinii bolnavi.
3. Vehiculele trebuie să fie curate şi vizibil marcate cu denumirea serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân şi cu numărul de telefon.
4. Vehiculul trebuie să posede următorul echipament: plasă, scară, cuşti metalice sau din fibra de sticla, instrumente pentru prindere, trusa de prim-ajutor.
5. Şoferii vehiculelor trebuie să fie instruiţi să acorde ajutor câinilor bolnavi şi răniţi.
6. Se interzice efectuarea eutanasiei în vehicule de transport pentru câini, dar se permite tranchilizarea câinilor în suferinţă.
Anexa nr. 2 - Norme privind capturarea şi transportul câinilor
A. Capturarea câinilor
1. Capturarea câinilor se va face de către personalul angajat al consiliilor locale, care trebuie să fie format din persoane instruite în acest sens.
2. Capturarea câinilor nu se va face prin aplicarea unui tratament brutal. Persoanele care capturează câinii fără stăpân vor fi în mod obligatoriu vaccinate antirabic.
3. Persoanele care capturează câinii vor lucra în echipe de cate doi plus şoferul mijlocului de transport şi vor purta echipament de protecţie adecvat.
4. Personalul calificat poate captura câinii cu crose speciale sau cu plase. Pentru capturarea câinilor se vor folosi crosele speciale formate din tije din aluminiu, având la capăt o buclă care poate să gliseze sau care se poate strânge în jurul gâtului câinelui, pentru a permite persoanei calificate să ţină câinele la distanţă şi să îl poată manipula.
Bucla trebuie fixată la lărgimea dorită, pentru a se evita strangularea câinelui, mecanismul de declanşare rapidă fiind utilizat pentru eliberarea câinelui în caz de urgenţă sau atunci când este pus într-o cuşcă. De asemenea, câinii mai pot fi capturaţi cu ajutorul cuştilor-capcană, în care se introduce mâncare şi care sunt dotate cu uşi mobile care cad după intrarea câinelui în cuşcă, aflate pe sol şi apoi încărcate în autovehicul.
5. Câinii foarte agresivi, situaţi în spaţii inaccesibile sau suspecţi de a fi turbaţi, pot fi imobilizaţi cu ajutorul armelor pentru captură cu săgeată care utilizează gazul carbonic comprimat sau cartuşe cu percuţie pentru propulsarea unor seringi sau săgeţi care permit injectarea câinilor cu produse imobilizante.
6. Se vor utiliza hidroclorura de ketamină şi xylazină. Injectarea pe cale intramusculară a celor doua produse în asociere este recomandată pentru câini, având un efect rapid, aproximativ 5 minute, şi fiind puţin periculoasă pentru trecători.
7. O altă asociere de produse foarte eficientă - etorfină cu acepromazină - poate fi folosită cu respectarea legislaţiei în vigoare.
8. Armele de captură nu pot fi utilizate pentru capturarea căţeilor, aceştia putând fi răniţi grav.
B. Transportul câinilor
1. Câinii docili pot fi transportaţi până la adăposturi în vehicule închise de tip camionetă. Câinii se vor transporta în cuşti individuale.
2. Se va utiliza un sistem care să reducă la minimum manipularea directă a animalului.
3. Cuştile pentru transportul animalelor trebuie să fie alese în funcţie de talia animalului. Cuşca trebuie să fie întotdeauna mai lungă decât corpul animalului. Aceste cuşti trebuie să fie fabricate din materiale solide pentru a rezista la uzură. Se pot utiliza şi cuşti din material plastic.
4. Vehiculele trebuie să fie bine ventilate şi să protejeze animalele împotriva intemperiilor naturii.
Anexa nr. 3 - Eutanasierea câinilor
1. Se recomandă pentru a fi eutanasiaţi câinii care nu au fost revendicaţi sau care nu au putut fi adoptaţi. Eutanasia se recomandă, de asemenea, în cazul câinilor care prezintă boli cronice incurabile.
2. Eutanasierea câinilor se efectuează de către un medic veterinar.
3. Eutanasierea câinilor se realizează numai prin utilizarea barbituricelor, injectate intravenos numai după pierderea cunoştinţei câinelui indusă prin anestezie. Câinii vor fi asistaţi până la constatarea decesului. Barbituricele nu trebuie să fie injectate pe cale intramusculară sau subcutanată. Pentru câinii nou-născuţi calea de administrare care se utilizează este cea peritoneală. Produsele narcotice pot fi administrate şi pe cale orală.
4. Medicul veterinar este singura persoană care poate avea acces la barbiturice şi care poate decide în privinţa utilizării medicamentelor periculoase.
Anexa nr. 4 – Formular de adopţie/revendicare
DECLARATIE-ANGAJAMENT
nr. _____/__________
Subsemnatul(a) ___________ domiciliat(a) în ___________, str. _____________ nr. ___, bl. ___, et. ___, ap. ____ sc. ____, judeţul/sectorul _________, telefon ________, posesor/posesoare al/a BI/CI seria ____ nr. __________, eliberat(a) de ____________ la data de ___________, mă angajez să adopt câinele cu numărul de tatuaj ____________ adăpostit de Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân, în următoarele condiţii:
1. să respect normele de îngrijire şi hrănire a câinelui;
2. să prezint periodic câinele la medicul veterinar, în cazul în care se impune intervenţia acestuia sau pentru a fi vaccinat antirabic;
3. să anunţ Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân în cazul decesului sau al înstrăinării acestuia;
4. să nu abandonez câinele, iar în cazul în care nu îl mai doresc, să îl predau Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân;
5. să achit Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân taxa care reprezintă cheltuielile medicale şi de întreţinere aferente cazării câinelui.
Anexa nr. 5 – Formular de adopţie/revendicare
Subscrisa societate ____________, cu sediul în ________________, str. _____________ nr. _____, sectorul/judeţul _____________, telefon ___________, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului ____________ sub nr. ___________, reprezentată de _________________ în calitate de _____________, legitimat cu BI/CI seria _____ nr. ________, eliberat(ă) de ________ la data de ________, se angajează să adopte un număr de ________ câini, identificaţi cu numerele de tatuaj ___________________, adăpostiţi de Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân, în următoarele condiţii:
1. să respect normele de îngrijire şi hrănire a câinelui;
2. să prezint periodic câinele la medicul veterinar, în cazul în care se impune intervenţia acestuia sau pentru a fi vaccinat antirabic;
3. să anunţ Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân, în cazul decesului sau al înstrăinării acestuia;
4. să nu abandonez câinele, iar în cazul în care nu îl mai doresc, să îl predau Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân;
5. să achit Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân, taxa care reprezintă cheltuielile medicale şi de întreţinere aferente cazării câinelui.
Data _____________
Semnătura Semnătura reprezentantului
reprezentantului Serviciului de gestionare a
societăţii câinilor fără stăpân
___________________________ __________________________
Înapoi
HOTĂRÂRE 156/2001
PRIVIND APROBAREA NORMELOR PRIVIND DESFĂŞURAREA TRANSPORTULUI ÎN COMUN ÎN MIJLOACELE DE TRANSPORT ALE RATB ŞI MODUL DE SANCŢIONARE A ABATERILOR SĂVÂRŞITE
(MODIFICAT ALIN. 1 AL ART. 10 PRIN H.C.G.M.B. NR. 71/2006)
EMITENT : C.G.M.B.
CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea Normelor privind desfăşurarea transportului în comun în mijloacele de transport ale Regiei Autonome de Transport Bucureşti şi modul de sancţionare a abaterilor săvârşite.
Art.8
În vehiculele de transport în comun este interzisă:
d) transportarea păsărilor sau animalelor vii, cu excepţia câinilor însoţiţi care au lesă şi botniţă ori a animalelor mici ţinute în braţe.
Înapoi
|
|